Moleculele emotiilor. Cum dispozitiile ne predispun la disfunctii.

Fiecare emotie si stare de spirit are ca si corespondent fizic anumite substante, denumite hormoni si neurohormoni. Aceste substante biochimice au implicatii complexe si multiple la nivel fizic. Secretia lor este influentata de modul in care privim experientele prin care trecem in viata. Un factor extern considerat stresor nu va avea putere asupra secretiilor hormonale, decat atunci cand lasam factorul sa ne destabilizeze cognitiv.

Psiho-neuro-endocrinologia este un domeniu integrativ care are in vizor rolul si efectul neurotransmitatorilor si hormonilor:

 – la nivel fizic,

 – la nivel psihic-emotional.

Insasi existenta acestei ramuri a stiintei confirma impactul pe care starile de spirit le au asupra sanatatii fizice. Fiecare neuro-hormon corespondent are implicatii variate in buna functionare a organismului, dupa cum urmeaza:

SEROTONINA

Este principalul neurotransmitator atribuit starii de bine. Lipsa unei cantitati adecvate coreleaza cu tulburari din spectrul depresiei si anxietatii.

Cercetarile stiintifice conduse pe soareci de laborator arata ca nivelul serotoninei depinde de cel al grijei (emotionale) de care au beneficiat puii in perioada de alaptare. O interpretare utila a acestor rezultate ne arata ca anumiti indivizi au niste mecanisme sanatoase de secrectie ai acestor hormoni in functie de cata afectiune au primit in primi ani de viata. Daca nu avem dezvoltate aceste mecanisme putem folosi in perioadele de stres emotional urmatoarele directii de actiune:

• practicarea sportului (care stimuleaza si secretia de endorfina);
• diversificarea constanta a activitatii, pentru ca sistemului nervos central nu-i place monotonia;
• crearea unui mediu ambiental reconfortant: atmosfera prietenoasa, aromaterapie;
• activitati relaxante: citit in hamac, ceai cald savurat intr-o atmosfera placuta, plimbari in natura;
• timp petrecut alaturi de persoanele dragi.

Independent de cauza suferintelor emotionale, putem urma aceste ghidari pentru a ne imbunatati starea de bine. In cazuri extreme (si sub recomandarea specialistilor) se poate administra suplimentul 5HTP (o sa discutam despre suplimentare intr-un articol viitor).

DOPAMINA

Dopamina este asociata cu stimularea oferita de recompense si mentinerea dependentei.
Indiferent de natura stimulului, acest neurotransmitator este implicat in procesele de creare si mentinere a dependentei psihice. In fond, dupa prima faza a administrarii, placerea tine mai mult de recompensa perceputa, decat de natura stimulului. Tocmai de aceea sevrajul este si o expresie a scaderii de dopamina sub valorile obisnuite, fapt ce ingreuneaza procesul de revenire.

Dependenta se creeaza fata de orice stimul care ne da sentimentul ca ne “scapa de tensiuni” si care este considerat a fi o recompensa:

• o tigara,
• un anumit tip de aliment
• si pana la afectiunea partenerului.

Toate au potentialul de a deveni obiect de referinta al dependentei atunci cand administrarea se face din motive de refugiu din fata greutatilor.

Aceasta perspectiva explica partial dificultatile in a ne lasa de fumat sau despartirea de partener. Daca traim astfel de momente, ne putem folosi de recomandarile expuse pentru cresterea oxitocinei, serotoninei si endorfinei, care au efecte similare in ceea ce priveste starea de bine.

Drept urmare:

• activitatea fizica,
• practicarea pasiunilor,
• interactiunea adecvata cu prietenii
• sau implicarea intr-un proiect de munca in care credem,

ne pot sustine viata emotionala si revenirea din momentele dificile.

OXITOCINA

Denumit si hormonul dragostei, se secreta in momentele de intimitate si apropiere dintre oameni. Oxitocina este asociata atasamentului, prieteniei si activitatilor placute.

Desi atasamentul de orice fel nu este recomandat, timpul petrecut si conexiunea cu animalul de companie pot face foarte mult bine vietii psihice, avand rol de protectie al sanatatii pe termen lung.

Astfel:

• auzul unei voci familiare,
• gradinaritul,
• exercitarea pasiunilor

au, de asemenea, un rol important in echilibrarea acestui hormon.

Daca niciuna dintre aceste variante nu ne este accesibila, simpla atentie indreptata asupra corpului si respiratiei, ne poate ancora in mod placut in momentul prezent, apropiindu-ne de noi insine si stimuland producerea acestui hormon.

ENDORFINA

Este cea mai usoara solutie atunci cand ceilalti neurohormoni ai starii de bine nu sunt la fel de accesibili. Cand nu putem avea contact autentic cu oamenii si nici pasiuni (pentru secretia naturala de oxitocina) si/sau suntem intr-o etapa dominata de tristete (asociata cu scaderea serotoninei) cea mai sigura cale spre o stare de spirit buna e cea generatoare de endorfina. Sportul practicat in asa maniera incat sa fie provocator (fara a fi suprasolicitant), poate deveni o noua ratiune de a fi, oferind un sentiment de sens in viata care, chiar daca provizoriu, ne poate scuti de multe neplaceri inutile.
De asemenea, disciplina rezultata ca urmare a antrenamentelor regulate, seteaza o noua homeostazie a starii de bine si ne poate da increderea ca, daca urmam sistematic un obiectiv, avem sanse de reusita.

ADRENALINA (epinefrina)

Din cercetarile conduse pana in prezent se stie ca adrenalina este principalul hormon implicat in reactiie de tip „fight or flight”. Declanseaza reflexe specifice:

• dilatarea pupilei si bronhiilor,
• tahicardie (cresterea ritmului cardiac),
• incetinirea digestiei,
• reactii fiziologice la frica intensa.

Avand in vedere aceste implicatii, trebuie sa tinem cont de faptul ca unele modificari si disfunctii digestive au fost declansate si/sau sunt mentinute de o secretie mai crescuta de adrenalina (pe o perioada de timp indelungata). De cele mai multe ori afectiunile apar ca urmare a unui stres emotional caruia credem ca nu-i putem face fata. Amintim, pe aceasta cale, de:

• Sindromul Intestinului Iritabil (Sindromul Intestinului Iritabil),
• hipertensiune,
• disfunctii cardiace,
• incontinenta urinara

deoarece ele sunt cele mai rezistente la tratamentele alopate si responsive la psihoterapii. In aceste cazuri, stresul este de natura inconstienta, expresie a unui conflict, frica sau tensiune interioara catre care nu avem acces constient.

In cazurile in care stresul cotidian a fost mentinut la valori ridicate pe o perioada de timp mai mare decat dispun rezervele organismului, apare sindromul de burn-out, acompaniat, de cele mai multe ori, de cel al epuizarii glandelor suprarenale.

INSULINA

Secretata de o formatiune glandulara situata la extremitatea pancreasului, este hormonul implicat in reglarea glicemiei. Este principalul mediator responsabil de insertia glucozei din sange in celule. O epuizare a glandelor secretogene duce la cresterea glicemiei, respectiv la aparitia diabetului (cum e diabetul insipid, care este declansat de stres intens).

Dintre factorii declansatori ai diabetului ii enumeram pe cei mai putini cunoscuti:

• regim alimentar neadecvat (ex: se consuma constant grasimi cand corpul are nevoie de glucide);
• cand mesele se servesc in mod frecvent pe un fond interior de stres.

In concluzie:

Starile noastre, cele pe care le alegem sa le perpetuam, sunt cele care au puterea de a inclina balanta echilibrului hormonal. Practicate pe termen lung, convingerile care nu ne sustin sanatatea psihica, o pot deturna si pe cea fizica, prin intermediul neutransmitatorilor si hormonilor care sunt transpunerea fizica a starilor psihice si care regleaza functionarea organismului. “Arta” personala de a ne folosi de stimularea neurohormonilor, creaza echilibrul si starea de bine pe termen lung, asta pana cand vom putea ramane permanent in starea de echilibru, fara a mai fi nevoie de stimularea hormonala.

Please follow and like us: